Virusul responsabil pentru actuala epidemie COVID-19 este un virus al familiei coronavirus, numit SARS-CoV-2, adica sindrom respirator acut sever. Se aseamana cu SARS-CoV responsabil pentru prima astfel de epidemie din Asia in 2002-2003. Un virus din aceeasi familie a fost la originea unei epidemii MERS, sindromul respirator din Orientul Mijlociu de acelasi tip in 2012, acest ultim virus circula inca sporadic si nu mai este responsabil de epidemie.
Cum se raspandeste? Pe ce suprafete il putem gasi?
Aceste coronavirusuri sunt virusuri respiratorii, ele folosesc caile respiratorii ( nasul si gura ) pentru intrare. Acestea traverseaza bariera mucoaselor nasului, esofagului si apoi a bronhiilor pentru a ajunge la celulele unde se reproduc, dar si a mucoaselor conjunctive ale ochiului.
Acestea sunt transmise intre indivizi prin picaturi mici (mai putin de cateva miimi de mm) pe care le emit de fiecare data cand tusesc, stranuta si, de asemenea, cand vorbesc. O persoana infectata disemineaza astfel virusurile in aceste picaturi care pot fi inhalate de persoanele din apropiere care pot fi apoi la randul lor contaminate.
Aceasta raspandire poate fi facuta si de maini in cazul COVID-19, de exemplu prin atingerea suprafetelor dupa stranut, depunand astfel virusuri care pot fi apoi transmise. Virusii care provoaca racelile sau gripa utilizeaza moduri de transmitere similare.
Unii pacienti afectati de COVID-19 prezinta patologii digestive, iar genomul viral se gaseste in scaun, insa prezenta genomului viral nu implica faptul ca acest virus este infectios si, pana in prezent, transmiterea pe cale fecal-oral nu a fost detectata.
Rezistenta sa reala in mediu
In functie de marimea picaturilor emise, virusul poate persista o perioada mai lunga sau mai scurta in aerul inconjurator, totusi este dificil sa se cunoasca cu exactitate acest timp, deoarece depinde de mediu (inchis sau deschis) si de alti factori precum temperatura si umiditatea.
La fel, rezistenta virusului depus pe suprafete poate varia in functie de natura lor, cum ar fi plasticul, cuprul sau metalul, pe care virusul poate pastra infectivitatea de la cateva ore pana la cateva zile (conform unei expertize a ANSES). Insa, toate aceste studii au fost efectuate in conditii de laborator si este inca dificil de estimat rezistenta reala a virusului in mediu.
